Pe scurt
- Palpitațiile și extrasistolele sunt foarte frecvente și, de cele mai multe ori, inofensive.
- Declanșatori uzuali: stres, cafea, alcool, lipsa somnului, deshidratare.
- Sună la 112 dacă apar cu leșin, durere în piept sau lipsă severă de aer.
- Consult cardiologic dacă sunt frecvente, prelungite sau apar la efort.
Ce sunt palpitațiile și extrasistolele
Palpitațiile sunt senzația că îți percepi propria bătaie a inimii - rapidă, puternică sau „săltată”. Sunt un simptom, nu o boală. Extrasistolele sunt bătăi premature, „în plus”, urmate de o pauză resimțită ca un „gol” în piept - cea mai frecventă cauză a palpitațiilor și, la o inimă fără boală structurală, de regulă benigne (ghid ESC 2022).
Cum bate inima: pe scurt
- Nodul sinusal (în atriul drept) este „stimulatorul natural” al inimii.
- Impulsul electric trece prin atrii, ajunge la nodul atrio-ventricular și apoi la ventricule.
- O extrasistolă apare atunci când o zonă a inimii declanșează o bătaie mai devreme decât ar trebui.
- Pauza compensatorie de după extrasistolă e cea resimțită drept „gol” în piept.
Cât de frecvente sunt
| Cât de des apar extrasistolele | Proporție |
|---|---|
| Pe un EKG de rutină (câteva secunde) | ~1-4% dintre adulți |
| Pe o monitorizare Holter de 24-48 de ore | 40-75% dintre oameni |
De ce apar
| Cauză | Frecvență | Necesită consult? |
|---|---|---|
| Stres, anxietate | Foarte frecventă | De obicei nu |
| Cafeină, alcool | Frecventă | Nu; redu consumul |
| Lipsă de somn, deshidratare | Frecventă | Nu; corectează cauza |
| Medicamente / dezechilibre de potasiu-magneziu | Ocazională | Uneori; discută cu medicul |
| Extrasistole benigne | Frecventă | Doar dacă sunt dese sau supărătoare |
| Tulburări de ritm (ex. fibrilație atrială) | Mai rară | Da - evaluare cardiologică |
Când extrasistolele sunt foarte numeroase - orientativ, peste ~10% din bătăile unei zile - pot, în timp, să influențeze funcția inimii; de aceea, dacă apar des, se recomandă monitorizare.
Când este recomandat consultul cardiologic
Urgent - sună la 112 dacă palpitațiile apar împreună cu leșin, durere în piept sau lipsă severă de aer.
Programează un consult (fără caracter de urgență) dacă palpitațiile sunt repetate, prelungite, apar la efort sau se însoțesc de amețeală - ori dacă ai în familie boli de inimă sau moarte subită la vârstă tânără.
Ce investigații pot clarifica diagnosticul
- EKG - înregistrează în câteva secunde activitatea electrică a inimii.
- Holter ECG - un EKG purtat 24-72 de ore (investigația-cheie).
- Ecocardiografie - ecografie a inimii: structură, valve, funcție de pompă.
- Analize de sânge - hormoni tiroidieni, electroliți, anemie.
Cum se tratează
| Situație | Ce se recomandă | Observație |
|---|---|---|
| Inimă sănătoasă, simptome ușoare | Ajustări de stil de viață | De obicei fără tratament |
| Simptome supărătoare / extrasistole frecvente | Tratament medicamentos (ex. betablocante) | La recomandarea medicului |
| Extrasistole foarte numeroase sau cu impact | Procedură de ablație | Minim invazivă, în cazuri selectate |
| Cauză identificabilă (tiroidă, electroliți) | Tratarea cauzei | Rezolvă adesea și palpitațiile |
Ce faci în timpul unui episod
- Oprește-te, așază-te și respiră rar și adânc câteva minute.
- Bea un pahar cu apă - deshidratarea e un declanșator frecvent.
- Redu cafeaua, băuturile energizante și nicotina.
- Manevra Valsalva: inspiră adânc, apoi „împinge” aerul cu gura și nasul închise 10-15 secunde. Nu apăsa pe gât.
- Sună la 112 dacă apar leșin, durere în piept sau lipsă severă de aer.
Ce NU înseamnă automat
- O extrasistolă nu înseamnă infarct și nu anunță moarte subită.
- Palpitațiile nu înseamnă automat o inimă bolnavă.
- Un Holter „normal” nu înseamnă că ți-ai imaginat simptomele.
Întrebări frecvente
Extrasistolele sunt periculoase? La o inimă sănătoasă, de obicei nu.
Pot apărea din anxietate? Da - stresul e printre cele mai frecvente cauze.
Sunt normale în sarcină? Adesea da, dar merită menționate medicului.
Concluzie
Palpitațiile și extrasistolele sunt printre cele mai frecvente motive de îngrijorare cardiovasculară - și, în cele mai multe cazuri, sunt inofensive. Un consult cardiologic, un EKG și, la nevoie, o monitorizare Holter clarifică rapid situația. Semnalele de alarmă (leșin, durere în piept, lipsă severă de aer) rămân întotdeauna un motiv de 112.
Citește și pe blogul „Sănătatea explicată" - Clinica GRAMA
Dr. Amalia Botiș
Medic primar medicină internă · Clinica GRAMA - Baia Mare
Colegiul Medicilor din România - nr. 53069
Arii de interes: medicină internă, cardiologie preventivă
Ultima revizuire: 12.07.2026
Surse medicale utilizate
- European Society of Cardiology (ESC) 2022 - Guidelines for the management of patients with ventricular arrhythmias and the prevention of sudden cardiac death. deschide sursa ↗
- European Society of Cardiology (ESC) 2024 - Guidelines for the management of atrial fibrillation.
- ACC/AHA/ACCP/HRS 2023 - Guideline for the Diagnosis and Management of Atrial Fibrillation.
Notă: acest articol are scop informativ și explică principii generale. El nu înlocuiește consultul medical; deciziile de diagnostic și tratament se iau individual, împreună cu medicul tău.
Ai o trimitere sau o întrebare despre această investigație? Echipa Clinica GRAMA îți explică pas cu pas.
Telefon: 0362.809.781 · 0753.257.015 · 0774.931.235 · 0772.107.446 (și pe WhatsApp)
Str. Victor Babeș nr. 61, Baia Mare
